Zâmbitoare şi serviabilă, drăguţă, amabilă. De altfel, foarte irascibilă, impulsivă şi cu un ochi nefuncţional

Mi s-a întâmplat o chestie foarte tâmpită. Am fost să fac ceva cumpărături şi, când am ajuns la casa de marcat mă aştepta zâmbitoare şi aparent serviabilă o casieră care privea cu un ochi într-o parte şi cu celălalt în alta. Nu râd în general de niciun fel de defect pentru că defecte avem toţi, dar unii oameni în loc să le facă mai puţin vizibile le evidenţiază în cel mai idiot mod cu putinţă.
În timp ce mă mai uitam pe la porcăriile alea de la casă (gumă, bombonele, prăjiturele, balsam de buze şi altele) mai puneam pe bandă câte ceva. Şi am văzut o chestie plină de Chupa Chups-uri, frate, care mi-a adus aminte de zilele în care nu îmi lipsea aşa ceva din casă şi am zis să-mi iau şi eu unu', că-mi era poftă. Eh, când să-l scaneze... nu vedea. Pur şi simplu stătea cu capul într-o parte (ştiţi... cum stau găinile sau ceva, care văd în părţi, nu au ochii în faţă; cum te-ai pune cu capul pe o pernă, într-o parte) şi încerca să nimerească căcatul ăla de cod de bare, că începuse să-mi pară rău că l-am luat... pur şi simplu mă aflam într-o situaţie penibilă şi abia mă puteam abţine de la râs. Nu mai spun că, între timp, se făcuse şi coadă.
Whatever, într-un final a reuşit să-mi scaneze şi mie toate produsele şi să-mi spună cât tre' să dau. I-am dat banii şi a stat un minut să-i numere, iar când au început oamenii să se enerveze şi să plece a început să ţipe că "da, dom'le! Că dacă vă dau cu 1 ban mai puţin spuneţi la toţi că chioara aia nu v-a dat restu' cum treb'e!". Era deja jenant, aşa că am luat doar bancnotele, i-am mulţumit şi am plecat... O să ştiu să evit de acum casa aia...