Motivele pentru care nu am mai scris nimic de atât de mult timp nu sunt importante pentru că nu există. Pur şi simplu mi-am permis să iau o pauză mai lungă fără niciun motiv real. Asta nu înseamnă că am uitat să vizitez zilnic blogurile voastre, pentru că pe asta o fac, nu necesită niciun efort considerabil. Că eu intru de plăcere şi să citeşti este al naibii de uşor. Să scrii, însă, e greu, e greu orice dacă în general ai o lene puturoasă în tine.
Şi dacă o să postez zilnic nu aruncaţi cu pietre în mine. În cazul în care o să postez o dată pe lună nu mă trageţi de mânecă să o fac mai des, pentru că eu nu fac nimic dacă sunt silită sau o fac în scârbă. Nu vrea nimeni să citească un text scris în scârbă, cel puţin nu scris de mine. Aşa că ne revedem când mai am eu chef să scriu.
P.S: E clar, blogul nu este pustiu! La prima postare după atâta timp s-a găsit şi un retardat să comenteze ceva la fel de retardat ca mă-sa. Felicitări, frustratu' (sau, de ce nu, frustrata) p**ii mele, ai fost la fel de amuzant/ă ca o furculiţă. Hopa, scuze pentru scăpare.
Muie tie ! :D:D:D:D
RăspundețiȘtergereAhhaa ... Si eu am acelasi nonmotiv pt. care nu scriu pe nonblog :))
RăspundețiȘtergere"Aşa că ne revedem când mai am eu chef să scriu". Aştept.
RăspundețiȘtergere>:D<
RăspundețiȘtergereFaine gusturi muzicale.
RăspundețiȘtergereŞi awesome mesajul de sub căsuţa de comentarii.
Să ai o zi faină.