12 mai 2011

Victimă

Azi, după mult timp, am hotărât să fac acel lucru de care m-am tot ferit în ultima lună.
E ca atunci când zici că înveţi, numai că e cu zile. "Mâine fac aia. Ah, a trecut şi ziua asta. Mâine. Azi nu am timp, poate mâine. Azi sunt foarte obosită, dar mâine sigur. Gata, azi. Ah, ce vreme urâtă. Mai bine mâine." - Cât de cunoscut îmi sună.
Dar azi nu s-a întâmplat aşa. Am făcut-o, chiar dacă nu eram foarte hotărâtă. Ce am făcut, nu contează aşa mult.
Când am ieşit din scara blocului în care intrasem, am văzut un bătrânel care se agita în faţa uşii de la scară. Dau să ies, dar mă opreşte.
Moşul: Domnişoară, aici stă administratorul? (simţind un miros de... ceva putred)
Eu: Nu ştiu, îmi pare rău. Nu locuiesc aici, habar n-am.
Moşul: Păi, uite... am găsit cheile astea şi vreau să i le duc la administrator, dar nu ştiu unde să-l găsesc. (e clar, din gura lui vine)
Eu: Nici eu nu ştiu unde îl puteţi găsi. V-am spus, nu stau aici.
Dau să plec, pentru că mă grăbeam să ajung la ora de engleză. Daaaar...
Moşul: Domnişoarăăăă!!! Cum se iese din scară? (facepalm, îmi vine să vărs)
Mă întorc exasperată şi-i arăt butonul pe care trebuia să apese.
Eu: Uitaţi, apăsaţi aici şi gata. O zi bună vă doresc.
Mă întorc şi încerc să grăbesc pasul.
Moşul: Domnişoară? Stai aici, să fiu sigur că pot să ies din scară. Dacă nu pot să ies, îmi dai tu drumu', da? (da, da, fac orice, numai închide gura)
Eu: Domnule, vă rog, mă grăbesc, hai, intraţi, închideţi uşa şi apăsaţi pe buton.
Moşul: Hai nu te grăbi ca fata mare la măritat... (când ţi-oi lipi una...)

Închide uşa şi bâjbâie prin întuneric după buton. Nu-l găseşte şi îmi caută disperat privirea. Bate în geam...  eu îmi pierd răbdarea... "Uitaţi-vă în lateraaal!!! Daţi cu pumnii în chestia aia, mă grăbesc!". Găseşte butonul... Doamne, ajută. Iese. Îi zic grăbită un "O zi bună, slavă cerului că am scăpat!" şi încep să alerg spre staţie. Tramvaiul pe care trebuia să-l iau se clătina pe şine ţanţoş, de parcă ar fi primit un premiu pentru că nu m-am urcat în el. Îmi dau uşor o palmă peste frunte, îmi scot umbrela şi aştept să vină alt tramvai. Moşul ieşise acum din scară şi căuta cu privirea altă victimă. Bine că venea tramvaiul.

2 comentarii:

Hi! Vreau să încep spunând că toate comentariile sunt moderate aici. Dacă ai chef să spui ceva ofensator la adresa mea, a mamei mele, a familiei mele sau a cititorilor/comentatorilor mei te rog să te abţii pentru că nu există nicio şansă să ţi se publice comentariul şi deci efortul tău este în zadar. Niciunul dintre cei amintiţi nu are ce căuta pe tastatura ta, lasă-i în pace, că sunt oameni marfă. Te rog să-ţi exprimi părerile prezentând întotdeauna argumente şi nu lăsa comentarii de genul "Cool!" sau "Mijto!" pentru că eu ştiu deja cât de cool şi mişto este tot ce scriu. So... lasă un comentariu!