23 mai 2011

Ce viaţă duc...

Am adormit cu muzică... a cântat toată noaptea. Am visat frumos şi am dormit excelent. M-am trezit de dimineaţă cu chef de dat ordine. Parcă l-am auzit pe tata pe la 6 că mi-a zis "Pa, ai grijă de tine, ţi-am lăsat bani pe birou". Deci rămăsesem cu mama, e logic. Încep s-o strig prin casă... "Mamaaa, unde eeeeşti?". Nimic. OMAGA. Băi, ce Dumnezeu? Sunt singură? Cu picioru' aşa şi singură? Doamne, chiar trebuie să le fac eu pe toate? Ce oameni, ce oameni...

Merg la baie, îmi prind părul şi mă spăl pe faţă şi pe dinţi şi după mă duc la bucătărie să văd ce am prin frigider. Deschid uşa... parcă şi un sandviş (frate, ce aiurea sună, da' aşa cică e corect) era greu de făcut. Chiar şi aşa, îmi iau ingredientele, le pun pe masă. Parcă am poftă şi de nişte ouă... Iau şi două ouă. Le spăl şi le las în prosop, până puneam tigaia pe foc. Mă spăl pe mâini (nu ştiu de ce, dar fac asta foarte des) şi dau să mă şterg cu prosopul. Ouăle o iau la vale. Reuşesc să prind unul, celălalt se sparge. Şterg imediat (nu de alta, dar altfel uitam) şi scot altul. Aceeaşi poveste, numai că acum le-am pus pe amândouă pe aragaz. Dau să spăl roşia, o pun în prosop, iar mă spăl pe mâini, iar dau să mă şterg şi dau şi roşia pe jos. Acum, problemă. Nu o găsesc. Zic "Eh, las', c-o găsesc eu" şi mă duc la aragaz să-mi fac ouăle.

Le pun în tigaie, mă feresc de ulei şi, când mă dau înapoi, calc în roşie. Cum a apărut acolo, habar n-am. Curăţ şi roşia de jos şi şterg cu mopul. În timpul ăsta, ouăle se făcuseră, dar îmi era frică să le iau pentru că sărea uleiul pe mine. "Le mai las două-trei minute, că nu-i bai". Între timp, îmi faceam sandvişul. Scap şunca jos, apoi scap şi frunza de salată, dau şi roşia... şi puţină brânză dau pe jos... apoi mă dezechilibrez. Şi zic râzând "Îmi bag picioru'... sau mai bine nu", abandonez chestia pe masă şi îmi iau chestia de la filtru cu cafeaua pe care o făcusem înainte cu 5 minute. O pun în cană, pun puţin zahăr, lapte şi apăs din greşeală pe telecomanda de la televizor (că na, eu am şi-n bucătărie) unde una ţipa ca idioata. Mă sperii, vărs cana de cafea... îmi propun să nu mă enervez...

Îmi aduc aminte de ouă, care acum erau prea pline de ulei... le pun într-o pungă, pun acolo şi şunca pe care o tăiasem pentru sandviş şi ce mai aveam pe masă, cobor în spatele blocului, le dau unui câine care le mănâncă pe nerăsuflate... îi zic "Ce-ţi mai place să mănânci de la mine! :))" şi dau să plec, dar o iau prin faţa blocului. Un tip dubios, îmbrăcat într-o geacă groasă albă (erau cam vreo 20 de grade...) şi cam negru la faţă aştepta să intru în scară ca să poată intra şi el. Îl întreb "Staţi aici?". El îmi zice "A, nu, sunt femeia de serviciu...". "Păi noi avem altă femeie de serviciu... dacă-mi aduc bine aminte. Căutaţi pe cineva?". "Da, pe mama.". "Vedeţi că stă la cealaltă scară... :))" şi deschid uşa, după care o trag după mine.

Ajung sus... ce să mănânc şi eu? Iau un baton fitness şi mă bag la loc în pat. Îl mănânc încet, că altceva n-aveam ce să mănânc şi mă gândesc că dacă-l mâncam mai încet aveam impresia că mănânc mai mult. Sau cel puţin aşa gândeam atunci. În fine.

Mai intru puţin pe facebook, mă mai minunez... cum au putut ajunge unele persoane... să-mi fie milă? Să fiu invidioasă? Da, cred că "invidioasă" se potriveşte. Întotdeauna am fost invidioasă. :))) 
Dacă vreţi să dormiţi la fel de bine ca mine, puneţi melodiile astea două:
Trebuie să fie date încet, să vă luaţi raţa (nu ar trebui să existe om care să nu aibă o raţă cu care să doarmă, să fim serioşi), s-o strângeţi bine, să vă aşezaţi confortabil şi să adormiţi zâmbind. 
By the way, când am devenit aşa dezordonată? Doamne, sunt înconjurată de ambalaje, sticle de apă plată goale, coji de seminţe şi banane şi altele. Bine, mă rog. Am o scuză. AM PICIORUL ÎN GHIPS.

P.S: Bravo, prietene, te-ai ţinut de cuvânt. =)) Genial...

8 comentarii:

  1. Altfel te simti cand intri aici.
    :))
    Clar.Vreau o lege ca toata lumea sa aiba o rata [eu am o foca...dar nu conteaza:))]sa doarma cu ea/el.
    :)) Hmmm,cine ma sprijina?

    RăspundețiȘtergere
  2. @Anonim
    Eu te sprijin. =)) La ce te referi când spui "Altfel te simti cand intri aici."? :-?

    RăspundețiȘtergere
  3. Pai..
    Vii obosit si stresat de la scoala/serviciu.Deschizi calculatorul.Intri pe mess,numai prostii.Te doare capul.Intri pe blog [al tau].
    "Aaah a mai scris ceva."
    Citesti.Razi.Comentezi.Mergi mai departe,muuult mai bine.:))
    Adica..mie imi face placere sa-ti citesc blogul :)

    RăspundețiȘtergere
  4. @Anonim, oh, perfect. Te mai aştept pe aici. :P

    RăspundețiȘtergere
  5. Da,da o sa mai vin :p..
    >:D<

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu pierd tot timpul roşiile.Cred că e din cauza la culoare.Roşiile ar trebui să fie albastre şi ar mai trebui să aibă încorporate un telefon în ele.Să le sunăm când se pierd,aşa-i corect.
    Eu n-am raţă,dar o să-mi cumpăr un peşte,când mă culc să pescuiesc în oceane adânci.

    RăspundețiȘtergere
  7. @vert =))))))))))))))))))))))
    Da, da, bună ideea ta. =))
    Oricine trebuie să aibă o raţă...

    RăspundețiȘtergere

Hi! Vreau să încep spunând că toate comentariile sunt moderate aici. Dacă ai chef să spui ceva ofensator la adresa mea, a mamei mele, a familiei mele sau a cititorilor/comentatorilor mei te rog să te abţii pentru că nu există nicio şansă să ţi se publice comentariul şi deci efortul tău este în zadar. Niciunul dintre cei amintiţi nu are ce căuta pe tastatura ta, lasă-i în pace, că sunt oameni marfă. Te rog să-ţi exprimi părerile prezentând întotdeauna argumente şi nu lăsa comentarii de genul "Cool!" sau "Mijto!" pentru că eu ştiu deja cât de cool şi mişto este tot ce scriu. So... lasă un comentariu!