17 octombrie 2011

Nu. Nu, nu, nu, nu, nu. Nu.

Da, ştiu că am spus că o să revin, că o să scriu şi că o să fiu mai mult timp prezentă pe aici şi aşa mai departe. Dar nu am timp. Pur şi simplu. Nici nu ştiu când trece ziua că parcă nu am timp de absolut nimic. Casc 24/24 pentru că nici acum nu m-am obişnuit cu programul de dimineaţă (plec de acasă la 7:30 sau mai târziu, orele începând la... da, aţi ghicit, 7:30). Sau 8:30, dar doar luni, singura zi în care pot dormi mai mult, când pot pleca mai târziu, când... bla bla. Problema este că uit mereu că luni intru mai târziu, mă trezesc, mă pregătesc şi plec cu o oră mai devreme. Îmi dau seama pe la jumătatea drumului, după ce mi-am scos deja cheile din ghiozdan (încerc să folosesc banala scuză cu uitatul cheilor acasă) după care încetinesc şi încerc să fac timpul să treacă mai repede (mă joc la telefon, mă mai uit pe un caiet, mai ascult muzică şi parcă tot mă plictisesc teribil).


Îmi aduc aminte că acum o săptămână am ajuns la şcoală la 7:30 (mai devreme ca niciodată, şi eram şi fresh, păcat că nu destul de fresh cât să-mi dau seama că intru mai târziu) şi am rămas perplexă: în clasă linişte totală, uşa clasei închisă cu cheia, la laborator se auzea vocea altei doamne şi zgomotul altei clase (şi clasa mea are un zgomot specific, păi ce pana mea?)... O sun pe Alexandra, telefon închis, pe Andrada, telefon închis (am aflat ultima că şi l-a pierdut, bag de seamă - asta pentru că nu-mi place să folosesc telefonul şi pentru că nu îl folosesc, probabil), pe Ruxi, ocupat, iar celelalte numere de telefon erau în celălalt telefon şi ăla era la mine acasă acasă. Adică acasă. Nu acasă aici. Acasă acolo. Înţelegeţi voi. După care am început să cred că este o conspiraţie împotriva mea şi să  mă întreb dacă nu cumva este 1 aprilie. Şi nu era. Mai caut ce mai caut şi  găsesc număru' lu' Blonda rătăcit pe acolo prin agendă. Vai, îţi mulţumesc, Doamne! O sun:
- Alo, Blo? Ce faci? Unde dracu' sunteţi?
- Ăăă, cred că acasă!
- Cum acasă? De ce?
- Păi azi intrăm la 8:30!!!
O, Doamne, o, Doamne. Fuck! Fuck! $%^%$^%^&%^#$@!@^&@#$%$%^!!! Cum să uit că intru la 8:30? Şi am şi zis "Lunea viitoare sigur n-o să mai uit, nu, nu, nu.". De unde? Probabil că o să uit şi săptămâna viitoare, asta e.
A, şi să nu spună careva că nu mi-am dat interesul, că am deschis vreo 10 ciorne, dar... nu am găsit nimic despre care să scriu şi nu am găsit nici cuvintele. Nimic prea interesant, am o viaţă banală, v-am mai zis. 

4 comentarii:

  1. Eu as zice ca e rozul de vina, prea multa fericire strica. Si nu, nu-s Antichristul si nici nu consider ca e necesar sa argumentez ceva.

    RăspundețiȘtergere
  2. E chiar frumos blogul si rozul e si o culoare feminina:)

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna,
    esti 'taguita' intr-o leapsa aici, http://vicky-onsummer.blogspot.com/2011/10/inima-in-piele-de-vaca.html
    Sper sa ai bunavointa sa raspunzi micilor mele curiozitati :)!
    O zi buna iti doresc.

    RăspundețiȘtergere
  4. frumos !
    o parere ? http://tipimaginar.blogspot.com/

    RăspundețiȘtergere

Hi! Vreau să încep spunând că toate comentariile sunt moderate aici. Dacă ai chef să spui ceva ofensator la adresa mea, a mamei mele, a familiei mele sau a cititorilor/comentatorilor mei te rog să te abţii pentru că nu există nicio şansă să ţi se publice comentariul şi deci efortul tău este în zadar. Niciunul dintre cei amintiţi nu are ce căuta pe tastatura ta, lasă-i în pace, că sunt oameni marfă. Te rog să-ţi exprimi părerile prezentând întotdeauna argumente şi nu lăsa comentarii de genul "Cool!" sau "Mijto!" pentru că eu ştiu deja cât de cool şi mişto este tot ce scriu. So... lasă un comentariu!